-
Mă privesc prin oglinda timpului – sunt de ceva timp departe de copilul altfel, fetița prinsă de mâna propriului suflet. Sunt eu, în corpul unei femei – o femeie care a transformat tăcerea în sunet, lăsând să zboare din ea acele umbre ale tăcerii profunde. Mi-am uitat dorul de acel copil, undeva, între poarta dintre…
-
Va urma… 22.04.2023
-
Doi fulgi de nea au răsărit din pământul răcit de rouă. Așteaptă cuminți soarele să-i topească, să le redea libertatea. Mintea îmi este încă la ziua ce a trecut – nu pot să mă obișnuiesc cu gândul că acele cuvinte erau un joc. Vorbele, emoțiile acelui moment mi-au umblat un timp prin suflet. Nu am…
-
Contemplu cerul de la geamul cabanei, plimbându-mi gândurile într-o altă lume, departe de zgomotul naturii. Sunt eu – fetița timidă, prinsă în brațele unui fluture cu aripile colorate. Un zburător viu, jucăuș, dar încuiat imaginar într-o peliculă a timpului, pe care cei mari îl numesc emotivitate. Un val de emoții îmi inundă ființa atunci când…
-
Ai fost…Ești prezent aici sau absent? Pierdut în depărtări îmi spui că n-ai plecat…Dar tu ai fugit sub stropii de ploaie,Îi lași să te inunde…Ai umbrelă? – Te vrei udat până la piele,Fără durere, lipsit de lacrimile mele.Ești bine îmbrăcat? Sau vântul ți-a răcit sufletul?Oare mai ai soarele în trupul tău gol?Ți-a înghețat inima în…
-
Mă trezește zgomotul de tren. Îmi ridic privirea și văd că ne-am oprit într-o gară plină de flori. Pe o tăblie agățată undeva pe un felinar scrie: ” ne apropiem de viitor”, iar mai jos cu litere mici puteai citi: „Gara Departe de Trecut”. Printre miile de lumini se întrezăresc chipuri, ochi căutând o rază…
-
Nu te-am uitat – cu toate că am avut momente când am vrut, dar de fiecare dată ceva te-a ținut aici, înglobat în mine, amestecat cu a mea ființă. Vocea o păstrez înregistrată în minte. O ascult când plouă, are un ecou greu de egalat. Îmi răsună adânc în suflet, este ușor de recunoscut. Te-am…
-
M-am întors în timp, privind în ochi un suflet efemer… Un simplu pas n-a fost îndeajuns să te opresc din mers, Îți plimbai grăbit sufletul, respirând în trepte, nu așa ușor. Te-ai intersectat cu ai mei pași doar un minut, timp puțin pentru un zâmbet visător… Zâmbind mi-am mutat privirea de la tine, Mi-am dat…
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Artcezara 