-
Închid cu sufletul ghemuit filele unei povești, un dor nesecat de a dărui părți din mine. Te-am căutat în două suflete – am crezut că în ele te voi găsi. Ei acum sunt stele pentru alte inimi, inele de legământ pentru veșnicie. Eu încă te caut la malul aceleiași mări, unde te-am plăsmuit. Eram o…
-
Te știu al ei – în ale ei brațe îmbibat cu dor și iubire. Noi n-am fost niciodată noi, eu ți-am fost doar o muză pe al cărui trup ai pășit, lăsând urme de oarbă dragoste. Am crezut că nu vei pleca, te-am crezut când îmi spuneai că nu-mi vei părăsi sufletul. Dar – ai…
-
Am început azi un nou drum – fără tine. Soarele este aici, usucă bălțile pline până la refuz de durere. Mă plimb printre ruinele unei foste iubiri, un loc în care au ars fiori. Privesc fiecare amintire ruptă și tăcută, cândva clipă prezentă pentru două suflete. Amintiri plăcute cu noi, care au ars până la…
-
Poți fi real sau îmi rămâi doar o iluzie?. Marea și ale ei valuri sparg în larg amintiri, versuri, emoții, ce sunt inhalate de sufletele care vor să-și descarce suspinele privind în gol. Ochii lor își varsă lacrimile printre stropii de mare agitată, hrănind cu durere din ei cerul. Ascult notele surde ale unui pian…
-
M-am întors cu tălpile goale să îți simt nisipul, să te văd cum lași ușor valurile să umble printre stânci. Țărmul tău e pustiu, doar vântul vorbește cu tine. Am venit să te întreb ți-e bine?. Ți-e dor de vară sau te-ai împrietenit cu ploaia?. Să îți spun drept mie acum îmi sunt prieteni tăcerea…
-
Visam…da, credeam că mă vei iubi așa cum sunt. Visul meu este acum un strop de oftat și o tăcere profundă, risipită în neant. Ascult cu trupul sunetele mării, valurile ce se strecoară printre stânci, purtând cu ele dorul din gândurile mele. Îmi doream să îmi rămâi mâna ce-mi stinge durerea, brațele deschise ce-mi cuprind…
-
Ascult liniște…prin vene îmi curge mută inima. Ochii își pierd lacrimile printre valurile mării tăcute. Ai fost aici – acum a rămas lângă mine doar briza. Sunetul apăsat al respirației tale îmi pătrunde din nou, deschizând cartea cu vechi amintiri, clipe când erai o parte din mine. Vorbesc cu mine și îmi spun că ești…
-
Mi-e dor să te desenez cu ochii larg deschiși, mi-aș fi dorit să fii…dar n-ai fost. A fost frumos să te scriu în povești, să-mi fi personaj, un suflet prin care mi-am oglindit visul, dorința de a iubi din nou.Te-am ținut în brațe mult timp, crezând că inima mea îl va găsi pe omul potrivit…
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Artcezara 