Dragă amintire…

Dragă amintire,

Te scriu intrând profund în inima ce te-a pictat în culorile iubirii… Imaginea ta miroase a secunde scurse încet, a timp strecurat tiptil printre acele ceasului ce-mi ticăie surd în minte. Te-am primit în brațele sufletului meu când nu mai credeam în iubire, când totul era tăcere. Era o zi ce am încercat să o dau uitării…dar n-am putut. Printre ale mele gânduri ți-ai lăsat bucăți din căldura ființei tale, părți din tine, amintire numită simplu S.

Te am aici…te simt atât de aproape, prezent acolo unde totul pare gol. Ești lumina zărită de departe, licărire de foc mocnit. Îți aștern prezența și atât…nu sper să crezi vreodată că eu îți sunt scânteia pereche ce aprinde în taină iubirea. Ți-aș spune să rămâi aici…dar faptul că ești acum doar o amintire mă trezește la realul crud. Ai fost calea spre un altfel „a iubi”, spre altfel de emoții. Îți mulțumesc că ai fost parte din mine… Vreau să-mi promiți că o vei iubi așa cum nu m-ai iubit pe mine… Oferă-i ce nu ai putut să-mi dăruiești mie.

Îmi promiți?…

Va urma…