Închid cu sufletul ghemuit filele unei povești, un dor nesecat de a dărui părți din mine. Te-am căutat în două suflete – am crezut că în ele te voi găsi. Ei acum sunt stele pentru alte inimi, inele de legământ pentru veșnicie.
Eu încă te caut la malul aceleiași mări, unde te-am plăsmuit. Eram o copilă când te desenam pe nisipul ud. Conturam un vis, dar valul mi te-a risipit în vânt. Privesc marea, infinită pătură albastră ce stă în razele apusului de soare așteptând răsăritul lunii albe.
Prin minte mi se plimbă gândul că te-am pierdut. Mă întreb în tăcere oare te voi regăsi?. Te vei întoarce într-o zi la țărm să-mi spui că ai venit pentru a rămâne?.
Va urma…
Artcezara 