„ Draga mea, Cezara
Am primit scrisoarea ta, am simțit dorul tău în fiecare cuvânt. Ți-am citit emoția, dorul pătruns în gândurile tale. Cerul Lunii îmi vorbește zilnic despre tine, îmi transmite prin imagini proiectate pe stele chipul tău. Număr însetat clipele, secundele până când marea îmi va da voie să te revăd. După cum ți-am povestit, ziua mea trece culegând scoici pentru valurile mării. Sunt scoici cu perle, strălucesc pe frumosul colier al apei.
Stau așezate după mărime, fiecare perlă oglindește o parte din largul mării. Nu toate perlele ajung agățate pe șirag, ci doar cele rotunde. Celelalte perle sunt încărcate în lăzi, fiind trimise pe Pământ, unde sunt vândute bijutierilor. Moneda de schimb se numește Luna și are ca simbol o semilună albă. Este o altă lume aici, departe de aerul injectat cu poluanți al lumii de pe pământ. Muncesc din zi și până în noapte, adun bănuți să mă pot întoarce la tine.
Privesc nopți întregi cerul, pictând cu mintea momentul în care te voi strânge în brațe. Mi-e dor de tine…
Al tău,
Adonis„.
Artcezara 