Expeditor: eu Destinatar: al meu suflet … Am rămas aici, privind cum trece vara, lăsând în urma ei sunetul agitat al ciorilor. Mă perind printre gânduri, le citesc și le scriu să nu le uit. M-am întors la mine, fetița zglobie, timidă, puțin naivă, care credea în stele. Te-am revăzut…din tine s-a schimbat doar chipul,…

…Sau poate nici nu era nevoie să cunoști acest mic detaliu. Poate a fost doar simțirea mea, fiorul născut doar de mine. Sunt bine…sunt cuvintele pe care mi le repet în gând, pe care automat ți le spun și ție. Privesc foaia…am rămas fără vorbe, degetele se plimbă haotic printre litere. Aș vrea să îți…

Vă las în urmă – îmi curăț inima de vorbele goale, înșirate cândva pe foi de voi. Le știam fără să clipesc, scriind după dictare tot ce ochii voștri vorbeau. Cuvintele curgeau nestingherite, urlând în tăcere. Să sufăr?…ce rost ar avea. Pentru voi am fost doar o străină din a cărei ființă v-ați cules plăcerea,…

Mi-ai devenit o simplă închipuire a unei iubiri, o nălucă pe care o pierd ușor, departe de gânduri. Te uit…cumva nu mă m-ai dori, prezența ta mi-a devenit absență. Un dor de mine îmi umblă bezmetic prin vene – iubindu-te pe tine am pierdut legătura cu mine…m-am lăsat undeva, într-un colț, cu visele în brațe.…

Plouă…văzduhul te plânge – te plâng și eu împreună cu norii… Storc din mine bucățile de iubire, acele infime cioburi, care mi-au străpuns ființa. Sunt fine părți din al meu suflet, erodate de a ta judecată. M-ai iubit? – nu știu…poate ți-a plăcut doar corpul meu, iar trecutul l-ai privit cu ochi străini, negând că…

Rămân aici, în lumina iubirii moarte, să ascult cum cântă corbii deasupra ei – a ființei ce-și odihnește aripile printre vietățile din țărână. Ascult sonetul fredonat de păsările morții, în zborul lor legănat lasă umbre, ce-mi întunecă dorul de ea… Am dăruit-o morții, dar mi-e dor de ea…îmi era fior, emoție pură. Ne lega inimile,…

Mergi pe drumul tău, nu te uita în urmă. Pleacă din cimitirul amintirilor noastre și lasă inima să iubescă din nou. Eu te voi uita, acolo unde zboară păsările cerului, dincolo de crucile ruginite, care stau precum niște soldați să păzească sufletele celor morți. Peste pământul aruncat de alte suflete peste sicriul iubirii noastre vor…

M-am întors la mine, cu toate emoțiile strânse într-o cutie. Cu tine prins dincolo de nori, deschid poarta noii mele pagini, unde voi scrie un alt nume, o altă poveste cu final fericit. Decorul este nou, pictat în culori deschise, zglobii. Eu – eu sunt o altă Mădă, pe vechea Lina am lăsat-o în paginile…

Duminică,14.12.2008 Încă o noapte – Mă gândesc acum închisă într-o lacrimă, scursă în paharul din mine, la cuvintele care mi-ar reprezenta sufletul, să ii le pot scrie lui d.m.: „ Cuvintele la care m-am gândit sunt: suflet, ochi, zâmbet. Nu știu pe care să-l aleg. Vreți să mă ajutați? Puteți veni și cu alte cuvinte,…