• Vocea tăcută

    Te-ai apropiat de mine Vorbeai, gesticulai repede Nu te puteam înțelege Încercam să fug – dar unde? M-am împiedicat de tineUn munte de om – corpul cum să lupte?Îți plimbai mâinile murdarePe trupu-mi închis în teroareO lume care se vrea dreaptă,Cu balanța în mâini, la ochi legatăAdevărul nu se vede în lacrimi,Nimeni nu plătește, vinovații…

    Read more →

  • Stoluri de gânduri

    Zâmbesc mereu când cineva mă întreabă: dar tu ce mai faci? Ți-ai găsit pe cineva? Zâmbetul e unicul răspuns pe care îl dau sau spun simplu: sunt bine. Evit să intru în detalii, să dau prea multe explicații. Simplu nu e, nu a fost niciodată.  Dacă voi iubi din nou? – poate, nu știu. Am…

    Read more →

  • Timpul s-a întors

    Ceasul și-a reluat ticăitul,Secundele trec domol.Eu – m-am întors la mine,Fără frici, lacrimi, durere,Sunt bine – Mi-o spun răspicat fără să ezit:Cartea cu povestea lumii fără timp, A acelui suflet fără nume, rămân închiseUndeva în trecut, alături de toate amintirile.Îmi strecor palmele prin păr, Să-mi simt tâmplele vibrând emoții. Pielea mi-e caldă, porii-mi sunt plini…

    Read more →

  • O lume fără timp (10)

    Te știu aproape de mineÎntemnițat în ființa-mi fragilă.Prin vene îmi picuri lumină,Un dor aprins, pe care doar ale tale buze îl pot stinge. Ești, exiști dincolo de temeriDe bariere puse în cale de frici -Noi ne avem întregi,Compuși din apă și focuri Sunt firul plăpând din marea albastră,Valul ce te-a ajută să ajungi la malIar…

    Read more →

  • O lume fără timp (9)

    Nu te cunosc – oricine ai fi inima te simte,Îmi ești pasul făcut dincolo de temeri, emoție ce-mi zboară prin cuvintePrezența ta nu-mi pare pasageră, nici fum venit din alte lumiTu îmi ești o parte din poveste, un rând scris fără iluzii.M-am conectat cu tine fără să cer timpului clipeSă te simt pentru eternitate,Un duh…

    Read more →

  • O lume fără timp (8)

    Atunci când lași un vis în urmă, ceva din tine se rupe, îți pare că orele se fragmentează în bucăți de timp, iar totul rămâne suspendat în gol. Crezi cu tărie, că lăsându-l în trecut vei reuși să construiești un alt vis, unul mai frumos, în care acel el te va iubi exact așa cum…

    Read more →

  • O lume fără timp (7)

    Soarele își ascundea razele după perdeaua albastră a cerului. Ziua se închidea în fața ochilor mei uscați de plâns. Priveam apropierea întunericului. Zeița îmi aprinsese flacăra speranței – acum știam de unde vine sufletul fără nume și cum a intrat în energia mea. Știam mai mult decât oricând că trebuie să-l las în urmă… că…

    Read more →

  • O lume fără timp (6)

    Cu pași înceți mă îndrept spre acel drum acoperit de mister, o boare cenușie, ca o perdea grea făcută din stropi de rouă. Închid ochii pentru un crâmpei de secundă – vreau să simt emoția despărțirii de ceea ce mi-ai fost: un vis. Prin mine trec amețite trăiri, umblă hotic în căutare de etern, se…

    Read more →

  • O lume fără timp (5)

    Întoarsă la mine, cu sufletul scuturat de ploi, ascult susurul lin al lacului. Sunt departe de lumea dezlănțuită, într-o pădure ce-mi emană liniște și parfum de flori. M-am regăsit – mă strâng în brațe, îmi ascult bătăile inimii, simt cum sângele pulsează prin vene. Căldura propriului corp mă scufundă într-o emoție profundă. Știu că sunt,…

    Read more →