-
Îmi las visul în palmele tale, în zborul plăpând al cocorilor spre alte zări. Lumina sa o împart cu soarele, lăsând în grija cerului dorul din mine, acel dor nebun de tine, străinul din stele. Nu renunț la noi, ci doar las timpul să-și despletească clipele peste vis. Nu te mai exprim în rânduri, nu…
-
Mi-ai invadat sufletul cu ai tăi fluturi,Ce-mi zboară acum spre apusul verii.Îmi ceri să-i uit mângâierile,Dorindu-ți pieirea florilor cu al lor crud verde. Le vrei ucise de ruginiul toamnei – ce om fără de lege! Te primesc în inima-mi încălzită de raze,Nu te cert că ai îmbibat în noi culori în umbre!Îți cad în brațe,…
-
Te știu lângă mine. Ești aici de când timpul și-a scurs ultima picătură, iar toamna a așternut primele sale frunze. Parfumul zorilor târzii îl simt prinsă corpul tău încă inert, adormit și îmbătat de iubire. Lângă tine mă simt protejată, îmi ești scut, ale tale brațe și al tău suflet sunt parte din apărarea mea…
-
Trenul încă învăluie văzduhul în nori de cărbune ars, tulburând liniștea dimineții cu zgomotul de locomotivă. Aerul e rece, brazii se scutură în lumina zorilor. Printre crengile lor pătrunde sunetul unui izvor susurând, ce trezește în mine dorul de noi. Liniștea din jurul meu îmi descătușează gândurile, făcându-mă să îmi las sufletul în voia sorții.…
-
Adorm condusă de visul pe care acum câteva minute l-am lăsat în fața gării, sub acel copac plin de crengi uscate. Cu ochii închiși aș vrea să dorm fără să mă plimbe mintea printre amintirile cu tine. Dar în zadar, sufletul mi se odihnește doar cât trece trenul de prima haltă. Mă trezesc în sunet…
-
Sunetul de tren abia plecat din gară îmi răsună în minte, ecoul scârțâit al metalului frecat pe calea ferată, mirosul de combustibil ars, cântecul surd al păsărilor – toate îmi aduc aminte de noi, de tine, cel de ieri. Cu ochii închiși ascund urmele ploilor din mine, gustul dulce-amar al faptului că ai fost atât…
-
Mă întorc la mine, în locul unde sfârșitul va fi un nou început. Pașii mi se întorc din fața gării, unde visul a devenit o iluzie, o amintire prinsă într-un șirag de flori parfumate. M-am întors aici să încui povestea noastră, să te las într-un final departe de noi. Cu ochii închiși îți dau drumul…
-
Sunt o parte din cenușa cerului, frântură dintr-un foc ce a ars mocnit. Nu te-am uitat, îmi ești încă lumina de la capătul tunelului, licărire de stea pe un cer aprins de furtuni. Trăiești, respiri în mine…te caut în timpul ce-și scurge ticăitul prin sunete fine. Cum să las această imagine în trecut?!? – Sunt…
-
Dragă T, Îţi scriu ca şi cum aş fi avut parte de iubirea ta, într-un fel în care m-ar fi făcut să nu te las niciodată. Curaj am să-mi spun emoţiile, dar nu îţi voi putea spune aceste gânduri privindu-te în ochi. Aşa că am ales să aştern aici ceea ce simt. N-am credinţa că…
-
Timpul mi-aș dori să poată opri fuga acestor secunde și tu să nu mai pleci. Îmi ești etern vis nocturn, flacără aprinsă în vreme de furtună. Îmi ești vis, un dor mocnit pe care îl țin de mână încă de când eram o copilă. Mintea te proiectează, iar inima pictează după al său plac. Nu…
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Artcezara 