-
Fumul te conduceSpre cer, departe,Purtat ușor în neant —Te aud… te aud încetCum ceri implorândClipelor să te laseSă te întorci la mine —Nu m-ai uitat nicicândDeschide inimaSă-mi intri în ea,În fața lunii plineSă mă ții în brațeDorule, tu pluteștePrin inima-mi rece,Lăsându-mi pe pieleFlăcări de iubire aprinseN-am somn fără tine,Doar vise ce-mi plimbăIubirea scrisă în rime…
-
Ne-am întâlnit în centrul orașului, la Pallas. Era o zi caldă, cu soare, un peisaj dezghețat de florile iernii. Aveam emoții, era primul băiat cu care eu, Dalina, fata emotivă, am decis să ies. Nu eram obișnuită cu astfel de întâlniri. Darian era ca un vis deschis în fața inimii, pictat în culori vii, dar…
-
Te-am stins – fumul se înalță ușor spre cer, se împrăștie lin printre stele. Ai ars crezând că timpul este de partea ta. Luptai – te răsteai la timp, te înfuriai pe destin. Vântul te-a risipit, visul meu, eternul dor de iubire, clipa, ultimul ticăit de ceas. Din palma mea ți-a zburat cenușa, acele fărâme…
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Artcezara 