Privesc cerul nopții, cu ale sale stele ascunse după nori. Îmi aduc aminte de ultimele clipe, înainte să îți închid poarta. Te-am privit pentru ultima dată, văzând în ochii tăi același fior, aceleiași emoție care nu își stinsese flacăra. Am închis poarta și împreună cu ea și filele poveștii noastre. Cartea noastră și-a deschis coperțile…

Îți scriu o ultimă scrisoare, un ultim gând ți-l dăruiesc pictat pe foi. Te las să zbori acolo unde ai ales să pleci – nu-ți caut vină…nici nu ar avea sens. Să te primesc din nou în a mea inimă mi-a fost trezire spre lumină, emoție de toamnă așternută pe frunze îngălbenite. Te-am întâlnit când…

Îți privesc ochii pentru încă o clipă, te caut printre frânturi de amintiri. Ascult o melodie ce-mi conduce inima în brațele tale, departe de teama de a-mi fi o iluzie dulce. Te-aș întoarce din drum, nu te-aș lăsa să-mi devii trecut. N-am putut să te închid complet după file de poveste – îmi ești încă…

Mi-ai fost vis dulce scris cu clocotul din sânge, cu zvâcnirea unei copile îndrăgostite. Fiecare parte din trupul meu te-a iubit, crezând până în ultima clipă că nu vei pleca. Îmi plimb pașii pe străzi, încercând să mă mint că te-am uitat. Inima îmi bate constant, vorbindu-mi despre tine la fiecare pulsație. Prin fața privirii…

Este prima zi fără prezența ta în sufletul meu. Sună straniu, deja mi-e dor de tine… Ai plecat cu gândul că vom rămâne prieteni, simpli oameni care m-ai vorbesc din când în când. Între noi este tăcerea care roade în mine, precum stropii de ploaie își lasă sunetul în spațiul gol dintre pământ și cer.…

Îți scriu…sau aș vrea să îți pot așterne câteva vorbe, dar mi se împiedică mâinile de propriile gânduri. Nu le pot prinde să construiesc măcar un rând, să îți dau o frântură din mine. Te am întipărit în minte, te am închis în cuvinte, de când ai găsit curajul să mă cauți. Ce aș putea…

Am crezut că îmi vei fi mâna de care doar moartea mă va despărți. Cuvintele „voi pleca” mi-au fost trezirea din al nostru vis frumos, m-am întors dintre nori privind realitatea. Am luat-o în brațe, lăsând fiorul rece din ea să-mi pătrundă în inimă. Iarna s-a întors cu a ei țurțuri reci, cu ploaia ei…

… Inima mea este la tine, plutește printre ale tale vene, lăsând în urmă norii pufoși. De ce ți-am dăruit-o? – Ce întrebare stupidă îmi poate naște mintea! Este a ta pentru că…cumva ai cucerit-o, ai avut de la început vraja potrivită, rostită în momentul oportun. Mi-ai intrat în suflet ca un hoț profesionist, fără…

Rămâi să reînvii un suflet din amarul tristeții, să alungi din mine ploaia. Nu pleca…nu vreau să rămân doar eu și albul zidului. Infinitul albului îmi conduce sufletul înapoi spre tenebrele singurătății. Prinde-mi mâna și pășește dincolo de zid, lasă-mă să te păstrez lângă mine pentru eternitate. Aș vrea să pătrunzi dincolo de Mădălina cea…

Te descopăr pas, cu pas, intrând în inima ta. Dincolo de poartă mi se dezvăluie o altă lume, desenată în culorile cerului. În gândul meu ești încă al meu, în ai tăi ochi porți infinitul, nemărginirea văzduhului. Zâmbetul tău – îl țin minte, îmi este clar în fața ochilor. În el porți lumina soarelui în…