Nu ți-a cerut castele sau bogății nemărginite. A vrut doar să îi fi alături indiferent de vremea dintre voi. Cu speranța că te vei schimba a zburat cu dragostea voastră în brațe. Că zborul va fi o cădere în gol – nu și-a imaginat. A căzut lovindu-se de asfaltul rece. Picuri de lumină își purtau…

Vorbele…pot părea simple sunete așternute pe o coală de hârtie, dar prind aripi de ucigătoare atunci când le rostești cu emoție, durere, urme de rană deschisă. Îl omori încet, dar sigur când îi descrii ce ți-a făcut, crezând că lovind devine bărbat. Aruncând în tine cu vorbe nu se transformă în erou, acel personaj cu…

Clipele vă poartă spre alte inimi, jumătăți din ale voastre ființe. Veți iubi din nou lăsând povestea cu ea undeva departe, uitată într-un colț prăfuită. Ea privește încă cerul sperând până în ultima clipă că va iubi, că va fi iubită așa cum nu a fost niciodată. Își scrie cu lumina în ochi gândurile pe…

Inima este un templu, un loc în care primești emoții dăruind în schimb iubire. În ea îți locuiesc amintirile cu acele suflete pe care le-ai crezut eterne prezențe în a ta lume. Te-au lăsat cu aripile frânte, cu ochii umbriți de plâns – iar tu a trebuit să te ridici, să-ți ștergi lacrimile și să-ți…

Îți era omul simțit, cunoscut din alte imagini, chipuri peridante în tăcere prin inima ta. Sunt părți din ființa ascunsă departe de ochii lumii – tu, norul făcut din raze de soare, simțire ce-ți pătrunde adânc în pori. Te-am alungat din gândurile minții, lăsându-te stăpân în lumea uitării. Inima ți-a fost deschisă în palme, așteptându-te…

Vorbele…pot părea simple sunete așternute pe o coală de hârtie, dar prind aripi de ucigătoare atunci când le rostești cu emoție, durere, urme de rană deschisă. Îl omori încet, dar sigur când îi descrii ce ți-a făcut, crezând că lovind devine bărbat. Aruncând în tine cu vorbe nu se transformă în erou, acel personaj cu…

Te găsesc doar în vise preschimbat în suflet pereche. Noaptea mi te-a adus în lumea ochilor închiși – mă priveai lipit de chipul meu cu fruntea ta înaltă, spunându-mi: „Sunt ocupat cu munca. Ești posesivă?”. Ți-am răspuns ridicându-mi ochii…în privirea mea îți puteai citi ușor sufletul, precum o carte deschisă. Nu, nu sunt posesivă…ți-aș fi…

Nu te-am uitat – nu am putut. Îmi cotrobăi prin vene, răscolindu-mi sângele cu tot cu carne. Printre fibră ființei mele îmi cauți inima, o vrei – vrei să ți-o dăruiesc întreagă. Este a ta…în ale tale palme calde pulsează emoții. Ai grijă de ea, te rog. Este atât de fragilă, sensibilă, bate doar pentru…

Mă uit la mine, copila de atunci – sufletul care are în poză ochii închiși în bălți adânci, găuri din care își dorea să iasă. Priveam în gol zâmbind spre lumina aparatului foto. Încercam să nu arăt ce simt, să îngrop pentru câteva secunde dorul din inimă. O parte urla într-o oglindă interioară, pe când…

Bați în pași de tango, îți rupi venele pentru visul din tine. Poza cu el…visul dorit de mii de ani stă agățată pe perete – când plouă în tine imaginea se conturează, devenind tot mai vie. Plângi privind ochii visului tău. Ce ochi precum marea de adânci are!. Culoarea lor răscolește orice val, despărțind picături…